Halloween nu are ce căuta în creștinismul ortodox

Nu mai știu la ce nivel s-a ajuns cu nebunia de prin școli, știu doar că fiica mea, cât a lucrat în învățământul primar, a refuzat în fiecare an să organizeze așa-zisele petreceri de halloween, ba, mai mult, fiind în apropiere de biserică, ducea când avea posibilitate, copiii la Sfânta Împărtășanie.

A renunțat la munca din învățământ, odată cu veștile că se vor implementa mizeriile de ,,educație sexuală”, dar avea părinți care se supărau că nu aderă și ea la modernitatea occidentală, cu halloween-ul, spunând că doresc distracție pentru copii, fantezie ș.a.m.d.!

Oricum, zilele trecute, fiind într-un supermarket am rămas fără cuvinte, văzând mulțime de oameni care-și umpleau coșurile cu dovleci și fel de fel de hidoșenii sub formă de păpuși, de pachete de vopsit fața, într-o bucurie care-ți dădea fiori. Unii aveau copilașii cu ei, și le arătau obiectele, iar copiii (săracii de ei) tropăiau de fericire.

Am întrebat și eu o cunoștință, o femeie tânără, dacă realizează însemnătatea acestei sărbători păgâne, care celebrează spiritul morții și al demonilor, care transformă fețele copilașilor în măști macabre și care lasă în mintea și inima lor o pată de care ei nu au nevoie, pentru că, oricum, se lucrează la murdărirea sufletului lor prin orice metodă…..iar părinții, îndemnându-i la așa ceva nu fac decât să le grăbească distrugerea interioară. S-a uitat lung la mine și mi-a zis că nu înțelege absolut nimic din ce-i spun, că ea nu e religioasă și nici copiii nu vor fi….

Am mai deschis discuția și cu altcineva care a spus că vremurile sunt urâte și nu refuză copilului o distracție! E trist, oameni buni…. e inimaginabil de trist în ce hal s-au lepădat oamenii de Dumnezeu, sau, cine știe? Poate că nu L-au avut niciodată în interiorul lor, ceea ce-i face ca pe niște maimuțe cu buletin. Dar, mai grav decât nebunia și prostia în care se scaldă ei, este aruncarea pruncilor lor nevinovați în brațele rătăcirii.

Ne vom ruga pentru ei, dar, mai ales pentru copii, până în ultima clipă a vieții noastre!

Doamne, ai milă de acest popor! 🇦🇩✝️🙏🙏🙏

New Age-istul demonizat, (singurdrac)

Doamne ajută, fraților dreptmăritori creștini!✝️🙏🙏🙏

Ca și cum nu era de ajuns, înșelarea demonică prin care duce încontinuu, mii de oameni, în deșertăciune ; ,,cuvântările” lui psihotice cu privire la extratereștri, la ghicitorie, la faptul că noi n-am fost creați de Dumnezeu, ci am apărut așa… ca picăturile de ploaie, caterisitul Singurov s-a gândit să-l acuze de plagiat pe părintele teolog, Dumitru Stăniloae, la traducerea Filocaliei, cum că i-ar fi furat lucrarea lui Arsenie Boca!!!

Părintele Dumintru Stăniloae, fost profesor al părintelui Arsenie Boca, spune în prefaţa primei ediţii a Filocaliei, apărută în 1947 sub îngrijirea părintelui Dumitru Stăniloae: „Un cald cuvânt de mulţumire trebuie să aduc P. Cuv. părinte ieromonah Arsenie, de la Mănăstirea Brâncoveanu, bunul meu student de odinioară, care mi-a rămas mereu aproape. P. Cuv. Sa a binevoit să scrie, după dictatul meu, cea mai mare parte din traducere la prima ei redactare.

În afară de aceasta, prin prezenţa aproape necontenită şi prin stăruinţa ce a pus-o pe lângă mine de a face această traducere, mi-a alimentat curajul, în mod considerabil, ca să pot duce la capăt o muncă atât de ostenitoare, pe care altfel nu cred că aş fi săvârşit-o. (…) Tot P. Cuv. Sa a executat şi coperta”. Acelaşi mare teolog spunea la prefaţa volumului II al Filocaliei: „Ajutorul hotărâtor la tipărirea acestui volum l-a dat însă iarăşi bunul meu fost student, ieromonahul Arsenie de la Mănăstirea Brâncoveanu. Datorită abonamentelor masive ce le-a procurat P. Cuv. Sa, am putut face faţă unor greutăţi ce se ridicau ca munţii în calea tipăririi acestui volum. P. Cuv. Sa poate fi numit pe drept cuvânt ctitor de frunte al Filocaliei româneşti. După imboldul ce mi l-a dat necontenit la traducerea acestei opere, acum susţine cu putere neslăbită lucrarea de tipărire. Dacă Dumnezeu va ajuta să apară întreaga operă în româneşte, acest act va rămâne legat într-o mare măsură de numele P. Cuv. Sale şi de mişcarea religioasă pe care a trezit-o în jurul mănăstirii de la Sâmbăta de Sus, pe cele mai autentice baze ale tradiţiei ortodoxe şi cu mijloacele cele mai curate duhovniceşti, ale învăţăturii stăruitoare şi ale dragostei de suflete”.

Deci, părintele Stăniloae, declarat de marii ierarhi ai Bisericilor Ortodoxe din toată lumea, drept, teologul secolului XX, a ajuns să fie acuzt și batjocorit de un lepădat. Vedetele ,,patriotismului”, cum ar fi Lazarus (care cheamă lumea pe tik-tok ca să-l susțină), Șoșoacă sau alți doritori de funcții, sunt modelați religios de Singurov, care spune în ultima convorbire cu Lazarus că i-a dat Șoșoacăi o piatră care face minuni (!??!!).

Nu întâmplător, îmi aduc aminte de vorbele părintelui Stăniloae; nu există patriotism fără ortodoxie, și nu doar de fațadă, că ai fost botezat și te declari creștin ortodox – nu! Toate faptele și deciziile tale în calitate de conducător al unui grup restrâns, sau al uni popor, se fac doar în ascultarea de Hristos!

Fugiți de asemenea rătăciți în vremurile acestea de cernere, frați creștini! Timpul zboară și se scurtează de la o zi la alta!

Cu noi este Dumnezeu!✝️🙏🙏🙏

SUS, SĂ AVEM INIMILE!

Doamne ajută, tuturor dreptmăritorilor creștini!

Din clipa în care ne hotărâm să urmăm, așa cum vom putea; cu căderi și ridicări, Domnului nostru Iisus Hristos, încetul cu încetul, liniștea pe care ne-o dorim și, pe care n-o putem bănui vreodată, se așează în sufletul nostru, iar noi, trebuie să nu mai încetăm lupta pentru a deține această liniște de la Dumnezeu, care ne va ajuta neîncetat în toate faptele și gândurile, și vorbele noastre. Această liniște este ascultarea de Iisus Hristos, Fiul și Cuvântul Lui Dumnezeu și Mântuitorul nostru.

Zilele trecute am călătorit cu un autocar, timp de șapte ore, către București, la fiica mea, dar și cu marea dorință de-a ajunge la Mânăstirea Cernica, la moaștele Sfântului Calinic și la mormântul părintelui Dumitru Stăniloaie.

Întâmplarea, a făcut să se așeze lângă mine, o persoană blândă și cumsecade, cu care am început să discut despre vremurile actuale, în contextul creștinătății ortodoxe. La sfârșit, am primit o cruciuliță din lemn, de la Biserica Sfântului Mormânt, unde, eu n-am avut șansa să ajung.

Există mulți creștini ortodocși cu mintea trează și cu dorința mântuirii, spun asta, spre marea mea bucurie și spre și mai marea nevoință în rugăciune pentru toți frații.

A doua zi m-am dus la Cernica și am ajuns la moaștele Sfântului Calinic, la mormântul părintelui Stăniloaie… am stat acolo ore, nu-mi venea să mai plec!

La plecare, am găsit la pangar o icoană a Domnului Hristos, pe care mi-o dorisem și pe care n-am găsit-o nicăieri, până atunci!

Icoana Mântuitorului Pantocrator, din Mânăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai, nu vă pot spune ce simt când mă rog aceste Sfinte Icoane!

In nici o altă parte, afară de această icoană, nu se întrupează mai cu adevărat cuvântul Psalmistului David, care zice: „Mila și adevărul s-au intâmpinat, dreptatea și pacea s-au sărutat.” (Psalm 84,11) Icoana aceasta ante-iconoclastă, păstrată in Muntele Sinai, este una dintre cele mai minunate icoane din intreaga Biserică Ortodoxă de Răsărit. Puțin mai jos vom afla și cum se regăsește cuvântul Psalmistului zugrăvit în această Icoană.

Icoana Mântuitorului din Sinai este o icoană ante-iconoclastă ce datează din secolul al VI-lea, având 84 de centimetri înălțime și 45.5 centimetri lățime. Icoana este lucrată în , adică folosindu-se ceară de albine fierbinte și pigmenți de culoare. Ceara fierbinte, amestecată cu pigmenții de culori diferite, se întindea pe lemnul preparat pentru icoană, fiind mai apoi lucrată cu pensule speciale și cu instrumente metalice, până să se răcească, după aceasta ea fiind mai greu de remodelat.

Dacă ne uitam la această icoana, la prima vedere, nu observăm câtuși de puțin faptul că Mântuitorul ne privește in doua chipuri diferite, atât cu iubire, cât și cu mânia Sa Sfântă. Nu observam nici că mila se învecinează cu dreptatea și cu răsplata cea întocmai cu faptele. Nici cel mai mic detaliu întâlnit în pictura bisericească nu este lipsit de rost. Totul are o rațiune, totul transmite ceva credinciosului, începând de la culorile folosite și terminând cu expresia chipului și poziția corpului zugrăvit în Icoana. Trasând o linie verticală, pe jumătatea icoanei, Icoana Mântuitorului Hristos poate fi astfel împărțită în două registre sau părți (dreapta/stanga).

Partea stângă a Icoanei Mântuitorului este închinată milei și păcii ce izvorăsc din Dumnezeu, spre care toate tind și în care toate își găsesc rostul existenței lor. Începând din susul icoanei, cu partea stângă a chipului Său luminos, și terminând cu partea de jos a icoanei, unde mâna binecuvînteazî neîncetat pe „cei săraci cu duhul” și doritori de cele sfinte, aceasta intreagă parte umple de nădejde pe cel încercat de mulțime de ispite și neputincios în fața neputințelor sale.

Ochiul Său este luminos, plin de pace și liniste, așteptând ca omul să-și întoarcă privirea spre dragostea Lui. Gura se arată și ea lină, tăcută și liniștită, arătând parcă faptul că „tăcerea este taina veacului ce va să vină”. Întregul chip este luminat de o lumină caldă, blândă, aproape fără nici o urmă de umbră ori ascunziș. Mai jos, mâna binecuvîntează dragostea omului, întărește neputințele celui osârduitor spre Dânsul și trimite harul , Duhului Său cel Sfânt, spre sfințire și îndumnezeire.

Acesta este chipul cu care Hristos a întâmpinat pe femeia canaaneancă, la fântână, tot acesta chipul cu care El a întors la dragostea Tatălui mulțime de inimi. Cu această lumină a privit el pe cea care i-a spălat picioarele cu Mir, pe tâlharul de pe Cruce și toți păcătoșii întorși la pocăință. Acesta este chipul ce mângâie pe om în rugăciune, acesta chipul care miluiește pe credincioși și ridică pe cei căzuți.

Când va fi , Acest chip al lui Hristos îl vor vedea cei care vor și auzi cuvintele Sale, zicând: „Veniți, binecuvântații Tatălui Meu, mosteniți Împărăția cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Căci flamând am fost si Mi-ați dat să manânc; însetat am fost și Mi-ați dat să beau; străin am fost și M-ați primit; gol am fost și M-ați imbrăcat; bolnav am fost și M-ați cercetat; în temniță am fost și ați venit la Mine.” (Matei 25,34-36) Fie ca mila Domnului să ne învrednicească și pe noi să vedem acest chip al Său, măcar o singură dată, și anume la Judecata de Apoi, pentru veșnicie.

Adevarul si dreptatea de pe chipul Mantuitorului

Partea dreaptă a icoanei Mântuitorului, din Mânăstirea Ecaterina de pe Muntele Sinai, este închinată adevărului și dreptății ce izvorăsc din Dumnezeu, Căruia nimic nu îi rămâne întru necunoștință, nimic ascuns și nimic nerăsplătit. Începând din susul icoanei, cu partea dreaptă a chipulu Său încruntat și plin de mânie sfântă, și terminând în cea de jos, unde Evanghelia nu este trecută cu vederea, ci este așezată spre a fi verificată în faptele fiecărui om, această intreagă parte aprinde sufletul de râvna dumnezeiască, trezindu-l din somnul lenei si delăsării.

Această parte a icoanei este de folos mai mult celor ce se lenevesc în a iubi și a râvni pe Dumnezeu, a celor care cred că e de ajuns să fie botezați și să iși facă o cruce, din când în când. Cei ce nu vor face roade vrednice de pocăință se vor întâlni cu acest chip, iar înaintea Lui, nici un cuvânt de apărare nu vor avea. Toți păcătoșii și leneșii să se înfricoșeze de acest chip, căci Mântuitorul nu este numai bun și milostiv, ci și drept și cu adevărata judecată.

, gândindu-se la dragostea Lui Dumnezeu și la mila cu care Acesta judecă pe om, spune: „În fiecare zi, Dumnezeu stă un ceas pe scaunul dreptății și 23 de ceasuri pe acela al milei.” Aceasta însă s-a zis spre a înțelege că, mai cu multă bucurie Dumnezeu dă pacea Sa, decât dreptatea, de aceea, nimeni să nu se lenevească ori să se încreadă prea mult in mila lui Dumnzeu, rămânând astfel în păcate.

Acesta este chipul cu care Hristos a dărâmat mesele vânzătorilor din Templu, tot acesta chipul cu care a rostit fariseilor cuvintele grele, precum: „Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că închideți Împărăția cerurilor înaintea oamenilor; că voi nu intrați, și nici pe cei ce vor să intre nu-i lăsați. Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că mâncați casele văduvelor și cu fățarnicie vă rugați îndelung; pentru aceasta mai multă osândă veți lua. Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că înconjurați marea și uscatul ca să faceți un ucenic, și dacă l-ați făcut, îl faceți fiu al gheenei .Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că voi curățiți partea din afară a paharului și a blidului, iar inăuntru sunt pline de răpire și de lăcomie. Fariseule orb! Curăță întâi partea dinăuntru a paharului și a blidului, ca să fie curată și cea din afară. Vai vouă, cărturarilor și fariseilor fățarnici! Că semănați cu mormintele cele văruite, care pe din afară se arată frumoase, iar înăuntru sunt pline de oase de morți și de toată necurația. Așa și voi, pe din afară vă arătați drepți oamenilor, inăuntru insă, sunteți plini de fățărnicie și de faradelege.” (Matei 23)

Cand va fi , Acest chip al lui Hristos îl vor vedea cei care vor și auzi cuvintele Sale, zicând: „Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veșnic, care este gătit diavolului și îngerilor lui. Căci flămând am fost și nu Mi-ați dat să mănânc; însetat am fost și nu Mi-ați dat să beau; străin am fost și nu M-ați primit; gol, și nu M-ați îmbrăcat; bolnav și în temniță, și nu M-ați cercetat.” (Matei 25, 41-43) Fie mila Domnului să nu ajungem să vedem acest chip al Său înfricoșător, iar dacă e să-L vedem, fie ca să-L vedem in această viață, iar nu in vremea Judecății de Apoi.

Ne rămân în minte cuvintele Psalmistului David, care zic: „Mila și adevărul s-au întâmpinat, dreptatea și pacea s-au sărutat.” (Psalm 84,10-12) Cu adevărat, în icoana Mântuitorului Pantocrator din Sinai, mila și dreptatea „s-au sărutat” pe același chip al Fiului Lui Dumnezeu intrupat.

sursa descrierii Icoanei Mântuitorului Pantocrator din Sinai : crestinortodox.ro

Zeus tv, sau… rătăcire tv?

Doamne ajută, fraților dreptmăritori creștini!

În ultima vreme, disperarea și spaima care a cuprins poporul acesta amărât și urgisit, în ultimele decenii, conduc o mare mulțime către așa-zișii patrioți viteji, care apar încontinuu cu urlete sau discuții de ore întregi, a căror concluzie finală nu face decât să-i agite și mai mult.

Primo, Belantoni, Singurov, popa Terheș ș.a.m.d., induc în mințile ascultătorilor, că ei știu totul, ei spun adevărul și vă conduc spre calea cea largă, pentru că nici unul nu are nimic de-a face cu buna vedere a credinței adevărate.

Ieri, de ziua Sfintei Parscheva, la racla cu Sfintele Moaște, unde mulți oameni nu reușesc să ajungă din cauze de boli, de sărăcie, se duc și ,,vedetele” lăudate și ridicate în slăvi de cei care nu reușesc (și pentru care ne vom ruga neîncetat) să despletească sforile minciunii și să le arunce pentru totdeauna, pentru că nu știu, de exemplu – că, părintele Dumitru Stăniloaie a spus că nu există patriotism fără ortodoxie pentru poporul român. Așadar, ,,zeul” filosof a postat o filmare de ieri, de la racla Sfintei Parascheva, de unde spune că vine ,,protecția” (???) noastră! Între ghilimele, oameni buni….adică, e doar o glumă aruncată în ochii voștri, ca o cârpă urât mirositoare!

Pentru ce luptă ăștia? Pentru o funcție, niște bani, confort? Dumnezeu să-i miluiască și să le șteargă bubele de pe creier! La fel și celor care-i laudă și-i ridică în slăvi!

Căderea prin nebunie

Doamne ajută, fraților dreptmăritori creștini!

De mulți ani de zile, credința noastră s-a umbrit și s-a ascuns sufletelor noastre, prin îndreptarea privirii și auzului nostru la milioane de lucruri nefolositoare vieții celei adevărate. Prin dorința de a căuta o fericire falsă, construită pe duhul mândriei de a ocupa primul loc în fața celor din jur prin orice posibilitate; să fim cei mai ascultați, cei mai bine îmbrăcați, admirați și lăudați, am renunțat la adevărata liniște sufletească pe care ne-o dă smerenia, bunătatea, mila, iertarea și rușinea.

Nu mai căutăm testamentele sfinților părinți, care constau în vorbele pline de Duh, lăsate nouă după o viață plină de nevoință și părăsirea lumii prin mucenicie, nu mai simțim durerea înțepătoare înăuntrul nostru, la gândul chinurilor Lui Hristos – Dumnezeul înomenit și Omul îndumnezeit spre mântuirea păcătoșilor….nu! Femeile, foarte rar mai simt sabia durerii sufletești a Maicii Lui Hristos, când L-a văzut chinuit pe cruce, durere care ar trebui să le țină lipită inima lor, pe veci, de rolul de mamă care să se nevoiască prin rugăciune până la sfârșitul zilelor ei. În jurul meu, spre marea mea tristețe văd femei bătrâne care s-au scârbit și plictisit de bărbatul cu care au casă, copii, nepoți, și, care-și caută alți bărbați pe rețelele sociale și îi părăsesc pe cei pe care i-au luat prin Taina cununiei și cu care au trăit o viață întreagă, cărora le-au administrat banii și munca….au uitat tot, li se pare că sunt urâți, bețivi, proști și deschid telefoanele, unde caută chipuri falsificate, fraze mincinoase și îi părăsesc de seara până dimineața, luând cu ele jumătate din ceea ce au adunat împreună….jumătate care va fi pusă în mâinile noului ,,bărbat”. La fel, fac și bătrânii care-și părăsesc soțiile de o viață, pentru o iluzie a curviei. Copiii lor nu mai au o ușă a binecuvântării părintești; au două uși – una a părintelui cu sufletul strivit, și alta a celuilalt, care se indepărtează de ei, grăbit să-și trăiască ,,fericirea” cea de pe urmă.

Ce se va sădi în inima lor? Fetele care au mame părăsite, vor mai putea duce crucea căsniciei până la capăt, sau, vor avea în minte că bărbații, oricum, te părăsesc la un moment dat, așa că, la prima greșeală vor fi schimbați, la fel cum vor face fii, ale căror mame au evadat din construcția de zeci de ani, care se chema familia lor, pentru o plăcere trupească și iluzorie, nefiindu-le rușine să se afișeze în fața lor, cu un tânăr de seamă cu ei, drept ,,tatăl vitreg”?

Ce poți tu, ca părinte să mai construiești frumos în inimile lor? Amintirile frumoase cu mama și tatăl lor , în momente de trecere prin greutăți, prin unirea întru ajutorul dat lor, în momentele zilelor lor de naștere, când bucuria voatră îi făceau să plutească….le veți îngropa?

Nopțile tinereții voastre, pe care le-ați cheltuit întru grija de viața copiilor voștri, lacrimile de mulțumire date Domnului și Dumnezeului nostru, pentru trecerea prin momente grele, terminate cu un inimaginabil bine….?

Sunt vremuri pe care nu le-am putut, nici măcar imagina vreodată, indiferent de ceea ce citiserăm, vizionaserăm sau ascultaserăm! Sunt vremuri în care singura noastră scăpare, este iubirea, rugăciunea, iertarea și mărturisirea ortodoxiei! Cu deplina conștientizare a muceniciei! Așa ne-a fost scris!

Iisuse Hristose, Fiul Lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul!

,,Bocalar„, etichetat de un cocalar

Există live-uri pe Internet cu adevărații creștini ortodocși? Nu, nu există. Adevărații creștini ortodocși se nevoiesc clipă de clipă, prin rugăciune, fapte, spovedanie, mărturisire și simțire adevărată a învățăturii Lui Hristos, Domnul și Mântuitorul nostru.

O mână de cretini, conduși de un rătăcit care cere bani pentru laptop și cameră de filmare, care e divorțat și are un copil de care nu pomenește, absolut NICIODATĂ, ține în live o mână de cretinoizi, de la ora 10… 05 (tare, nu: de ce nu, 10.00? 10.005?, adunați ca să vedeți cine îl trimite printr-un șut în fund, ca să ceară bani să meargă în Athos și să-și cumpere obiecte IT. De ce nu-și cumpără din banii lui? Pentru că cerșitul ăsta modern, al lui, îl face să adune niște bani de la niște proști, încontinuu.

La Sfânta Parascveva, în 2022, s-a dus cu o muierușcă de pe live, că nah… în afară de bani speră să adune și amintiri cu proastele de pe live, și adună!

Oamenii inteligenți și cu adevărat credincioși, au părăsit pagina acestui rătăcit cu dinții de iepure la vedere și care, zeci și sute de ore, îl batjocorește pe părintele Arsenie Boca, într-un fel de ,,inteligență” tâmpită și fără de bun simț, așa cum făceau comuniștii. Citește cărți scrise de Sfinții părinți cu un ton de-ți dă senzația de vomă, așa că…vai de capul lui, prăpăditul care ține în live nopți întregi, fraieri care nu simt adevărata legătură cu Hristos, și au nevoie de porcăriile lui Cristian Chiță!

Din nefericire, intră la el un amărât de popă, Eduard, care îi copiază limbajul, demența și batjocorirea părintelui Arsenie Boca, FOST MĂRTURISITORAL DOMULUI HRISTOS, care nu se poate apăra de batjocurile acestui mincinos satanist, care și-a părăsit copilul și care îl judecă, pe un fost credincios, care este plecat din această lume, și despre care nu știm nici unul dintre noi, ce a hotărât Dumnezeu.

NU ȘTIȚI, AMĂRÂȚILOR, CINE S-A MÂNTUIT, nu aveți de unde ști, dar vă arătați oamenilor, drept știitori și judecători ai morților! Îl batjocorețște și pe Nil Dorobanțu…acest urât mirositor mincinos, rătăcit!

Feriți-vă de acești râvnitori ai satanei!